Despre bunul simt

Citeam ieri presa pe internet si intr-unul din ziare (nu mai retin care anume) a fost postata intrebarea daca romanul mai are bun simt. Am citit si o parte din comentarii, mai mult sau mai putin avizate (din pacate multi din cei care intra pe net sunt de proasta calitate proferand tot felul de cuvinte jignitoare,, injurii etc.) Eu cred ca bunul simt inca exista, nu este ceva cu care sa te lauzi pe ecranele TV., exista in noi poate din copilarie, poate de mai tarziu. O remarca facuta de catre un cititor era aceea ca in Transilvania mult mai mult lume spune "va rog" sau "multumesc" si nu ma mira acest lucru. In acele zone oamenii au un bun simt innascut si pastrat de-alungul timpului.Sigur, veti spune, nu este mare lucru. Ba este. Ce ai de pierdut daca esti politicos cu cei din jurul tau, ajuti o persoana in varsta la nevoie chiar daca nu o cunosti, dai locul in mijloacele de transport celor care au nevoie de ele, multumesti pentru un serviciu facut de cineva. Am in apropierea locului unde locuiesc un liceu. Din pacate, asa cum se intampla in ultimii ani, foarte multi elevi chiulesc de la ore, umbla pe strazi, injura, vorbesc urat aratandu-si "muschii" atunci cand pe buna dreptate li se cere decenta, sa nu distruga bunuri care nu le apartin sau sa nu fie galagiosi. Stai si te intrebi: ce ii determina pe acesti copii sa aiba un astfel de comportament? Sunt convinsa ca multi dintre parinti nu stiu de face odrasla lor in timpul zilei. Este posibil ca prea multa libertate sa le strice acestor copii si din spirit de aventura si teribilism sa se comporte inadecvat. Desi am o varsta respectabila, in momentul in care le-am cerut unor astfel de pusti sa nu distruga locul de joaca pentru copii de langa blocul in care locuiesc, loc amenajat cu multa grija de primarie, acestia au facut gesturi obscene si mi-au vorbit urat (erau liceeni de an terminal). Ce se poate face pentru ca acesti tineri sa isi schimbe comportamentul? Desi sunt in varsta, asa cum am spus, nimic nu ma impiedica sa multumesc unei persoane care imi face un serviciu cat de mic si am observat ca acea persoana te priveste altfel. Nepoata mea care este la studii in Anglia imi povestea un episod, de altfel destul de banal. Cand a venit un meserias sa repare boilerul pt.apa calda, ea i-a facuto cafea si i-a dat ultimul ei fursec pe care il avea in acea zi. Dupa ce si-a terminat treba, meseriasul care era din Polonia, a intrebat-o pe nepoata mea de unde este si i-a spus ca a fost cu cateva zile inainte cand acasa era colega ei de camera din Finlanda si ca aceea nu i-a oferit nici macar un pahar cu apa. El a fost impresionat de gestul nepoatei mele spunand ca este o mare diferenta intre cele doua. Cand nepoata mea mi-a povestit fapta, am felicitat-o si i-am zis c asa este frumos. In viata trebuie sa lasi loc de "buna ziua" deoarece nu stii niciodata can mai intalnesti persoana respectiva. Deci, asa cum am spus la inceput, bunul simt exista in unii dintre noi, nu facem parada de el, lasam pe altii sa il constate.